Lungul drum al colectării şi reciclării textilelor. La şase luni de când suntem obligaţi să colectăm selectiv textilele uzate sunt încă oraşe care nu au pus la punct un sistem, în timp ce marile oraşe s-au conformat, dar şi aici sunt hibe. „Municipalităţile ar trebui să finanţeze colectarea pentru că altfel nu o vom avea“

România a pornit în ianuarie cu o rată de colectare de 0,5 -0,7 kg per capita, în timp ce vestul Europei are în medie o rată de colectare de 6-12 kg, conform celor mai recente date ♦ La începutul anului, multe primării au început în forţă, cu poziţionarea de containere speciale pentru textile, în timp ce multe au ajuns la jumătatea anului fără a avea infrastructura necesară.

La şase luni de când România, la fel ca în toată Europa, obligativitatea colectării separate a textilelor a devenit „literă de lege“, peisajul de containere de colectare a articolelor vestimentare uzate este la fel ca economia, puternic polarizată: în Bucureşti în cele mai multe zone s-au instalat multe astfel de containere unde locuitorii pot arunca hainele care nu mai pot fi utilizate, în timp ce în multe zone din ţară încă o astfel de decizie este pe lista de aprobări.

Alte oraşe, precum Baia Mare şi Curtea de Argeş, au decis să organizeze sezonier în anumite zone puncte de colectare, iar altele, precum Bistriţa Năsăud vor colecta o dată sau de două ori pe an de la poarta casei pentru a nu găsi în containere şi alte tipuri de deşeuri, conform presei locale. De altfel, îngrijo­rarea companiilor de salubritate şi a autorităţilor locale este de înţeles mai ales că de multe ori în containere ajung şi alte tipuri de deşeuri. În plus, multe deşeuri sunt scoase în afara containerelor de oamenii străzii. Un exemplu este din sectorul 3 din Bucureşti.

„Eu duc de câteva luni din când în când câte ceva la tomberonul dedicat textilelor şi am observat ca s-a tot umplut, nu a venit nimeni niciodată să-l golească. Şi deja au dat iama în el oamenii străzii şi acum sunt multe haine aruncate pe jos “, spune Elena, o locuitoare din zonă.

Primăria Sectorului 3 anunţa la înce­putul anului că va instala peste 500 de containere dedicate colectării textilelor. Însă, sunt multe zone în Bucureşti unde textilele sunt colectate la timp.

„Locuiesc în sectorul 4 din Bucureşti şi am observat lunile trecute că a apărut un container de reciclat haine, textile practic. La o săptămână sau două distanţă a mai apărut unu, chiar lângă blocul meu. L-am folosit de vreo două ori de atunci, a fost util când am făcut trecerea la hainele de vară. Aveam de dat multe haine voluminoase de ceva timp şi nu aş fi vrut să le arunc la gunoi. Sper să şi existe un drum pentru ele şi după ce

le-am lăsat acolo, adică să fie folosite la ceva util“, men­ţio­nează Luminţa.

La rândul ei, Dana, care locuieşte în zona Drumul Taberei (sector 6) spune că în cartier sunt containere speciale pentru textile şi le foloseşte, iar zona este curată.

Pe de altă parte, la Câmpina (judeţul Prahova) abia recent s-a luat decizia referitoare la poziţionarea unor con­tainere dedicate textilelor, în timp ce în Galaţi în luna mai au fost instalate 14 con­tainere speciale pentru astfel de deşeuri, conform Agerpress.

 

Generăm deşeuri, dar nu le colectăm selectiv. Ce avem de făcut?

Datele Eurostat arată că la nivelul UE s-au generat un total estimat de 6,95 milioane de tone de deşeuri textile în 2020 – aproximativ 16 kg de persoană. Dintre acestea, în medie 4,4 kg de persoană au fost colectate separat pentru reutilizare şi reciclare, iar 11,6 kg de persoană au ajuns în deşeurile menajere mixte. În România, cantitatea anuală de textile colectate separat este de doar 0,5–0,7 kg pe cap de locuitor, comparativ cu 6–12 kg în ţările din Europa de Vest, conform ARETEX – Asociaţia Română pentru Reutilizare şi Reciclare Textile. În 2020 existau doar 17 companii specializate în reciclarea textilelor, cu o capacitate to­tală de aproximativ 1,3 milioane de tone – insuficient în raport cu volumul uriaş de deşeuri textile, conform ARETEX.

„Cu aproximativ 160.000 de tone de deşeuri textile generate anual, dar sub 10% reutilizate sau reciclate, România are un potenţial uriaş de dezvoltare. Prin investiţii strategice în infrastructură şi printr-o legislaţie coerentă, cota de textile reciclabile ar putea creşte de la 6–10% la 25%, iar sectorul ar putea să-şi dubleze dimensiunea în următorii cinci ani. În acelaşi timp, s-ar genera locuri de muncă, s-ar reduce presiunea asupra mediului şi s-ar accelera tranziţia către o economie circulară“, au spus reprezentanţii ARETEX cu ocazia organizării conferinţei „Circular Textiles – Less Waste, More Future“, organizată recent la Bucureşti.

În 2020 existau doar 17 companii specializate în reciclarea textilelor, cu o capacitate totală de aproximativ 1,3 milioane de tone – insuficient în raport cu volumul uriaş de deşeuri textile.

„Cu aproximativ 160.000 de tone de deşeuri textile generate anual, dar sub 10% reutilizate sau reciclate, România are un potenţial uriaş de dezvoltare.“

Zoltan Gundisch, preşedinte ARETEX, spune că este important prin a începe să măsurăm impactul reciclării în România.

„Am văzut multe scrisori, multe e-mailuri, întrebând dacă ştie cineva cât se produce în România? Ştie cineva câte textile sunt puse pe piaţă în România? Cât se reciclează? Şi nu există răspunsuri la asta. Există estimări, desigur, şi aşa mai departe, dar nu se măsoară nimic astăzi. Deci, dacă vrem să îmbunătăţim ceva, ar trebui să începem să măsurăm“, a spus executivul.

De asemenea, el crede că este important ca retailerii să meargă către materiale mai sustenabile.

„Avem nevoie ca municipalităţile să îşi asume responsa­bili­tatea şi să finanţeze colectarea pentru că altfel nu vor exista colectări în România. Banii sunt acolo, doar că acum este un flux diferit de deşeuri care se colectează separat“, a explicat el în cadrul conferinţei Circular Textiles – Less Waste, More Future“, organizată de Coaliţia pentru Economie Circulară – CERC.

Sursa: www.zf.ro